Doar un blog in rime scris de mine

Cum au aparut poetii ?
Spirit liber in idei
Destinati sa stea-ntr-o lume
Pe care-o creeaza ei

Nu e clar o adaptare
Pentru cucerit femei
Nu...e ceva mult mai sacru
Chiar legat de cifra trei

Profanat insa-i talentul
Cand rimele se dau pe bani
Sclav si osandit cuvantul
Cand distreaza doar golani

Cum au aparut poetii ?
Lipind litere...cu clei
Dumnezeu facu cuvantul
Ei sunt doar valuri..sau mareei

Alb, mult alb
Prins in cuvinte
O pura delimitare
De o alta non-culoare
Si toate, toate exilate afara

Sunt silite sa arate
Ceva ce noi deja stim
Destul de ineficient am putea zice
Dar asta pentru ca
La fel de bine cum putem gandi, simtim

Deci data viitoare cand le privim
Vom gandi ca stim
Nu au fost exilate fara motiv
Ciau un mesaj clar si sublim
"Sa nu ne multumim niciodata cu cat de mult simtim"

De ce-s poetii asa de rai ?
Si stele cad...si cade cer
De ce sa uiti al vietii dar
Al ploii dulce mut mister

De ce sa cauti pe campii
Cand ai acasa o gradina
Scriind c-un gand " fie ce-o fi "
De parca stelele iti stau sub ghilotina

Caci de, ce vina are-un muncitor
Cand nu are in trusa si piese de lumina
Si la fe...ce vina un actor ?
Cu replicile uitate pe cortina

Tot ce-a fost
Va fi si este
Intr-o lume de poveste
Chiar cum cand noaptea vine
Si se lasa peste tine

Pic...Pic...Ploua
Fila noua
Cuvinte negre mazgalite
Se transforma-n roua
Cele verzi
Pozeaza-n iarba
Si...chiar daca se scurg
Si nu le mai vezi
Nu sunt lasate sa se piarda

Avem nevoie de ele
Avem nevoie de livezi
Caci ploaia nu poate sa spele
Foamea milioanelor de cirezi

Ea poate doar potolii setea
Fara ea nu cresc copacii mari si verzi
Pasarile nu-si mai etaleaza frumusetea
Si nici in cantecul lor nu mai crezi

N-are omu atata timp
Cat s-arunce ochii-n zare
Stele sting si se aprind
Si toate-s stralucitoare

N-are omu atata timp
Cat s-aprind-o lumanare
Flacari ard si se sting
Si toate sunt muritoare