Intre doua nu te ploua, dar te-omoara amandoua

Cum au aparut poetii ?
Spirit liber in idei
Destinati sa stea-ntr-o lume
Pe care-o creeaza ei

Nu e clar o adaptare
Pentru cucerit femei
Nu...e ceva mult mai sacru
Chiar legat de cifra trei

Profanat insa-i talentul
Cand rimele se dau pe bani
Sclav si osandit cuvantul
Cand distreaza doar golani

Cum au aparut poetii ?
Lipind litere...cu clei
Dumnezeu facu cuvantul
Ei sunt doar valuri..sau mareei

Alb, mult alb
Prins in cuvinte
O pura delimitare
De o alta non-culoare
Si toate, toate exilate afara

Sunt silite sa arate
Ceva ce noi deja stim
Destul de ineficient am putea zice
Dar asta pentru ca
La fel de bine cum putem gandi, simtim

Deci data viitoare cand le privim
Vom gandi ca stim
Nu au fost exilate fara motiv
Ciau un mesaj clar si sublim
"Sa nu ne multumim niciodata cu cat de mult simtim"

De ce-s poetii asa de rai ?
Si stele cad...si cade cer
De ce sa uiti al vietii dar
Al ploii dulce mut mister

De ce sa cauti pe campii
Cand ai acasa o gradina
Scriind c-un gand " fie ce-o fi "
De parca stelele iti stau sub ghilotina

Caci de, ce vina are-un muncitor
Cand nu are in trusa si piese de lumina
Si la fe...ce vina un actor ?
Cu replicile uitate pe cortina

Tot ce-a fost
Va fi si este
Intr-o lume de poveste
Chiar cum cand noaptea vine
Si se lasa peste tine

Pic...Pic...Ploua
Fila noua
Cuvinte negre mazgalite
Se transforma-n roua
Cele verzi
Pozeaza-n iarba
Si...chiar daca se scurg
Si nu le mai vezi
Nu sunt lasate sa se piarda

Avem nevoie de ele
Avem nevoie de livezi
Caci ploaia nu poate sa spele
Foamea milioanelor de cirezi

Ea poate doar potolii setea
Fara ea nu cresc copacii mari si verzi
Pasarile nu-si mai etaleaza frumusetea
Si nici in cantecul lor nu mai crezi

N-are omu atata timp
Cat s-arunce ochii-n zare
Stele sting si se aprind
Si toate-s stralucitoare

N-are omu atata timp
Cat s-aprind-o lumanare
Flacari ard si se sting
Si toate sunt muritoare

Sunt un om, un om ce se culca pe lumina
Si nu pentru ca, vezi Doamne, intunericul ar avea vreo vina
Consider ca noaptea e un sfetnic bun
Imi da puterea sau palma necesara...sa m-adun
E frumos...
E frumos sa adormi cand pasarelele iti canta noapte buna
Cocosul nu stie ce scriu aici.....
De aia....ma suna..
Dar il iert....da, stiu....sunt greu de inteles
Si da, din nou stiu, nu`i bun stilul de viata pe care l-am ales
Desi...are anumite frumuseti
Se uita la mine incruntat timpul....
El decide cand sa-ti permiti luxul sa te rasfeti
Timpul...imi sopteste la ureche ce trebuie sa fac..
Inca un tic...inca un tic si apoi tac

Fiecare in viata
Face dupa cum il duce sina
E scump cu taxiul
E greu cu masina

Sa uiti de scurtatura
Cand esti pe sina ta
Caci drumul este lung si viata este grea

Si totusi nu`i intodeauna asa
Caci statia nu`i goala
Si sti ca poti cara
Ca ai un scop in viata
Ca tu poti ajuta

Cand soarele`ti surade
Tot viata se numeste
Cand sti ca ai pe sina
O ea ce te iubeste

" Oamenii cu ochelari nu ajung statui ? "

Mai bine mai devreme decat niciodata
Mai bine aici decat nicaieri
Se poate sa ai viata asa de frumoasa
Incat sa-ti doresti ca azi sa nu fi fost un ieri ?

Nu ne traim viata cum trebuie
De Razvan Matache

Am uitat sa radem la nori
Cu forme ciudate sau banale
Am uitat sa stam intinsi la soare
Pe iarba, in picioarele goale

Am uitat sa zambim
Am uitat dormind sa nu ne trezim
Am uitat sa gandim..pe intuneric
Am uitat sa iubim,
Am uitat sa pretuim,
Am uitat sa citim
Am uitat cine suntem si cine vrem sa fim

Am uitat cu totii de animalul din noi
Am uitat cum era cand nu vedeam copacii goi
Am uitat tot ce stie un caine tolanit la soare
Am uitat prea multe si uitam in continuare

Am transformat trei cuvinte : frig, zapada, ger
In spaima unui derapaj si blocaj rutier
Iarna e vazuta ca un inamic..un inamic al apei calde din calorifer

Am uitat sa privim, am uitat sa zambim,
Am uitat sa ne oferim un ragaz de singuratate
Ne putem aminti si chiar daca inca se poate trai
E bine sa le incercam
Caci viata ni le ofera pe toate !